Reprezint Bucovina in Recensamantul Bloggerilor

duminică, iunie 22, 2008

Esarfa in dar


Pasarea Colibri - Esarfa in dar

Melodia asta am auzit-o la metrou la Universitate cantata de nenea acela cu parul lung si glas bland. :) Si am mai auzit-o acum la televizor.Eu zic ca e o melodie cu versuri pentru care merita sa pierzi metroul... Voi ce ziceti?

Cu ape de rosu-n ochi,
Valuri largi de alb,
Mov si verde zboara cald
Pe chipul tau drag,
Esarfa in dar.

Tin minte si-acum
Ne-am oprit din drum
Ce bine-mi amintesc, ce clar,
Ti-am infasurat
Esarfa in dar.

Culorile alergau,
In vant se certau
Fata toata-ti lumina
Cu albul de var,
Esarfa in dar.

Aveam optsprezece ani,
Eram Beatles fani
Si umblam in tenisi albi.
Primavara-n par
Si miros de mar.

A mai trecut de-atunci ceva,
Albul de var nu-i chiar la fel
Tu gandesti altceva
Si mai e si el.

Eu, aici, tu, acolo,
Niciodata noi.
Te mai vad, cand si cand,
El in stanga ta,
Si nu pot sa-ti spun ce gandesc
Cand la gatu-i vad
Esarfa in dar.

Cu ape de rosu-n ochi,
Valuri largi de alb,
Mov si verde zboara cald
Pe chipul tau drag,
Esarfa in dar.
Pe chipul tau drag,
Esarfa in dar...
Pe chipul tau drag...
Esarfa in dar...

joi, iunie 19, 2008

Miau.


Motanul stă şi oftează mulţumit. E înconjurat de motănei mici, soarele luminează leneş şi Pisica lui se uită cu drag la ei. E mândru de realizările lui, are şi de ce. Mult a mai pătimit până a ajuns să o cucerească... Nu era el cel mai bogat motan din cartier, nici cu mustăţi răsucite nu se mândrea, nici coada cea mai lungă n-o avea. Însă i-a arătat că ştie ce îşi doreşte o pisică, ştie să aibă grijă de ea.
Bineînţeles, la început a trebuit sa îi dea o mână de ajutor destinului. A lăsat un ghimpe de trandafir lângă culcuşul ei, şi când într-o după-amiază a auzit un mieunat dureros venind din boticul unei pisici aflate la nevoie... a sărit de pe ţigla casei (unde, din întâmplare, stătea la veghe) şi cu delicateţe si fermitate a prins ghimpele în botic şi l-a scos. Nu mai e nevoie să spun cât de recunoscătoare i-a fost Pisica...
Nunta a fost superbă. Cerul fără nori, toate pisicile din cartier prezente, păsărele pe gardul de sârmă, şoriceii cântau în cor, gâşte fripte şi plăcinte... tot ce poate dori o inimă de pisică.
Asta da viaţă de pisică...

Ce parere ai despre acest blog?